Declarația Comisiei Naționale LIMES | Castrul legionar de la Alba Iulia și castrul auxiliar de la Drobeta-Turnu Severin

Declarația Comisiei Naționale LIMES | Castrul legionar de la Alba Iulia și castrul auxiliar de la Drobeta-Turnu Severin

În contextul formulării noilor propuneri pentru lista indicativă națională, iar mai apoi pentru Lista Patrimoniului Mondial, membrii Comisiei Naționale LIMES, care are rolul de a monitoriza siturile arheologice constituente ale Frontierei Imperiului Roman – vestigii situate pe teritoriul actual al României, au continuat vizitele în teren, acestea fiind efectuate preponderent acolo unde au avut loc, recent, lucrări de restaurare sau conservare asupra acestor monumente arheologice antice. Aceste deplasări sunt necesare pentru stabilirea prin observație directă a gradului de integritate și autenticitate referitor la siturile componente ale graniței romane de pe teritoriul actual al României, condiții esențiale pentru includerea pe lista tentativă UNESCO.

Siturile romane de la Alba Iulia (Apulum), cuprinzând mai multe așezări civile și o fortificație construită și ocupată de legiunea a XIII-a Gemina, reprezintă cele mai importante vestigii arheologice ale fostei provincii romane Dacia, făcând parte probabil din sistemul graniței romane de vest, situate pe drumul imperial care străbătea provincia de la Sud la Nord.

Referirile din prezentul document vizează starea actuală a monumentelor arheologice vizibile, restaurate sau conservate, ale castrului legionar.

În contextul dat, lucrările de restaurare/conservare au avut în vedere următoarele obiective antice: una din porțile castrului (porta principalis dextra), o mică porțiune din drumul principal al fortificației (via principalis), împreună cu câteva structuri aferente și o parte din clădirea comandamentului (principia).

Declarația Comisiei Naționale LIMES | Castrul legionar de la Alba Iulia și castrul auxiliar de la Drobeta-Turnu Severin

Structura originară a monumentelor pare să nu fie afectată, însă nivelul de la care au fost reconstituite zidurile romane nu este reprezentat unitar, astfel că în cazul construcțiilor situate în vecinătatea traseului drumului roman, acesta este reprezentat diferit față de tronsoanele din zona porții și a clădirii comandamentului. De asemenea, zidurile sunt reconstituite în chip variat, la ultimele două obiective utilizându-se blocuri de piatră buciardată, fapt care nu are suport științific. Așadar, sunt necesare explicații sau diferențieri clare ale structurilor originale (antice) de cele moderne.

Deși fac parte din același complex (castrul legionar) și din sistemul frontierei Imperiului Roman, reconstituirile nu reflectă omogenitatea și integritatea monumentelor reprezentate, element esențial pentru design-ul urban și organizarea spațială a sitului antic, astfel încât să poată fi încadrate în criteriul nr. II al UNESCO stabilit pentru FRE (Frontiers of the Roman Empire).

În zona drumului sunt refăcute zidurile unor structuri diferite, poate chiar din faze distincte, dar fără explicații clare. Ziduri de susținere sunt construite în aceeași tehnică cu zidurile romane refăcute. Pe de altă parte, șapa de ciment (cu var) de protecție a zidurilor din zona drumului este diferită față de materialul utilizat la protejarea zidurilor din celelalte zone.

Intrarea prin poarta castrului se făcea prin două culoare, fiind reconstituite parțial două arcade, din nou într-o tehnică de construcție diferită față de cea originală, aspect care nu este foarte problematic, însă trebuie explicat clar.

În zona clădirii comandamentului, intrarea laterală în basilica, situată în fața încăperilor acoperite cu o structura modernă, este nerealistă, fiind executată din nou fără suport științific. Statuile de bronz ale unor împărați romani, deși de bună calitate, se apropie mai mult de replici medievale. Or, nici poziția acestora nu reflectă realitatea arheologică, cu atât mai puțin pe cea istorică, ci dimpotrivă induc publicului o impresie nefundamentată pe argumente științifice, chiar dacă poate fi înțeles până la un punct scopul educativ pentru care acestea vor fi fost amplasate. Mai mult, planul reconstituit al încăperii stindardelor (aedes) este neobișnuit. Dacă aceasta este realitatea arheologică, atunci avem de-a face cu o excepție notabilă, structura fiind cu atât mai valoroasă. Detaliul în cauză ar fi trebuit explicat.

Lapidariul roman organizat în aer liber, în fața încăperilor acoperite de structura modernă, este impresionant prin valoarea științifică a materialului epigrafic. Tocmai de aceea atragem atenția că piesele sunt supuse în prezentunui proces accentuat de degradare din cauza schimbărilor climatice și prin urmare este recomandabilă protejarea cât mai urgentă a acestora (preferabil într-un spațiu închis) sau expunerea unor replici.

Sugerăm în continuare ca pentru viitoarele proiecte de punere în valoare a monumentelor să fie implicați în mod nemijlocit specialiștii în domeniu, arheologii experți cu specializare pentru arheologie clasică (fortificații romane), în primul rând cei ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, ținându-se cont de standardele internaționale privind restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor, adoptate și de România.

Declarația Comisiei Naționale LIMES | Castrul legionar de la Alba Iulia și castrul auxiliar de la Drobeta-Turnu Severin

O situație similară a fost sesizată și la Drobeta-Turnu Severin, unde a funcționat un castru auxiliar încă din timpul războaielor dacice, menit să supravegheze și să apăre podul peste Dunăre construit de împăratul Traian. Castrul a continuat să funcționeze și în epoca romană târzie (secolele IV–VI p. Chr.).

Începând cu anul 2010, la Drobeta-Turnu Severin a fost implementat proiectul: Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produsturistic. Conform informațiilor apărute în presa locală în anul 2015: (...) „În acest moment se lucrează la Castrul Roman (realizat în proporție de 60 la sută), pavilionul anexă (realizat 50 la sută), termele romane (realizat 80 la sută), zid sprijin cale ferată (50 la sută), turn medieval (70 la sută), clădirea muzeului (corp B realizat 90 la sută și Corp A realizat 70 la sută)” (...)

(sursa datelor:http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/lucrarile-reabilitare-fonduri-europene-muzeul-regiunii-portilor-fier-realizate-procent-65-suta-1_554b8358cfbe376e35f37cb0/index.htmlhttp://adevarul.ro/locale/turnu-severin/proiectul-reabilitare-muzeului-regiunii-portilor-fier-ramane-coada-peste-1_56af63515ab6550cb8586121/index.html).

Situația găsită la fața locului este departe de a fi însă mulțumitoare, chiar dacă lucrările sunt încă în curs, fără a se fi avansat foarte mult în cursul anului 2016 (mai ales în ceea ce privește reabilitarea clădirii propriu-zise a muzeului).

Înainte de a prezenta analiza preliminară a soluțiilor de restaurare alese pentru castrul roman în acest caz, amintim doar superficialitatea lucrărilor de pregătire a proiectului și, mai ales, lipsa unei evaluări de teren făcute în mod profesionist, care ar fi prevenit situația prin care proiectul construirii unui pavilion multifuncțional a fost amplasat într-o zonă din curtea muzeului doar aparent lipsită de monumente. Astfel, în momentul începerii lucrărilor de excavație mecanică pentru groapa de fundație a pavilionului multifuncțional amintit, în toamna anului 2010, după ce zona fusese descărcată de sarcină arheologică în urma unei cercetări superficiale, au fost descoperite structurile unui amfiteatru roman (sursa datelor: http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/fototurnu-severin-descoperire-arheologica-proportii-muzeul-portile-fier-amfiteatru-roman-circ-antic-constructie-feudala-1_50ae8a527c42d5a6639db360/index.html). Chiar dacă amplasamentul pavilionului multifuncțional a fost mutat, după revizuirea proiectului tehnic, lucrările amintite au afectat grav laturile de Est, Sud și Nord ale amfiteatrului, după cum a fost deja evidențiat prin cercetările arheologice sistematice efectuate sub egida Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, coordonate de prof. univ. dr. Constantin C. Petolescu și la care a participat și unul dintre membrii Comisiei Limes, CS II dr. Florian Matei-Popescu.

De asemenea, lucrările de conservare și restaurare a termelor romane, situate la Vest de amfiteatrul roman, s-au efectuat fără consultarea unor specialiști în arheologie și arhitectură romană, fapt care a condus la mutilarea palestrei prin montarea unor coloane care nu respectă criteriul de autenticitate și integritate a monumentelor antice, așa cum sunt acestea definite de UNESCO.

Revenind la castrul roman, amintim că nici aici cercetările arheologice prealabile nu au fost efectuate sub conducerea unui specialist în arheologie romană, excavându-se destul de mult în ceea ce se credea a fi doar depunere modernă, rezultată în urma săpăturilor efectuate în anii 1960–1980. Numai că astfel de săpături au fost efectuate și pe latura de Est a castrului, puțin cercetată în perioada menționată, și care ar fi necesitat o cercetare arheologică sistematică prealabilă. Cercetări arheologice de salvare s-au efectuat, din nousub coordonarea unui arheolog expert care nu este specialist în arheologia epocii romane, și la colțul de Nord-Vest al castrului, unde, după descărcarea de sarcină arheologică, a fost construită o clădire ce va avea rol de depozit al muzeului.

Soluțiile propriu-zise de restaurare a castrului roman nu respectă în opinia noastră criteriile de integritate și autenticitate, așa cum sunt acestea definite de UNESCO. Astfel, au fost restaurate, fără a marca diferențele, atât turnurile de colț interioare, care datează din epoca romană timpurie, precum și cele exterioare care datează din epoca romană târzie. Pentru publicul vizitator, dar și pentru specialistul mai puțin avizat, această soluție poate crea confuzii supărătoare. De asemenea, la colțul de Sud-Vest al fortificației, unde în epoca medievală a fost construit un turn, s-a decis ca acesta să fie restaurat până la un anumit nivel și să fie completat cu o structură de metal și termopan, urmând ca în interior să fie organizat, cel mai probabil, un punct de informare. Pe lângă senzația supărătoare de kitsch, monumentul medieval, așezat peste structurile antice, a fost astfel grav mutilat, situația actuală fiind aceea că ne aflăm în fața unei construcții moderne care nu se încadrează nicicum în peisajul general al monumentului.

La restaurarea curtinelor a fost folosită o piatră cu totul diferită de cea folosită în antichitate, nu a fost marcat în mod corespunzător nivelul antic și s-a folosit prea mult beton, inclusiv sub forma unor cofraje (mai ales pe latura de Nord a fortificației).

În interiorul fortificației, s-au făcut mai ales lucrări de consolidare a restaurărilor făcute în anii 1960–1980, fără a se pune la îndoială calitatea și relevanța acestora. Mai mult, în praetentura sinistra, structurile barăcilor restaurate în anii 1960–1980, și care mai păstrau pe alocuri părți din fundațiile de piatră originare, au fost scoase cu totul și refăcute pe același amplasament. Peste tot nu se mai pot decela nivelurile antice și mai ales nu au fost marcate în mod corespunzător structurile romane timpurii și cele romane târzii, fapt ce creează confuzie, deopotrivă vizitatorului avizat și chiar specialistului.

Sugerăm în continuare ca pentru viitoarele proiecte de punere în valoare a monumentelor romane de la Alba Iulia și Drobeta-Turnu Severin să fie consultați specialiștii în domeniu, arheologii experți (în primul rând cei ai Muzeului Național al Unirii Alba Iulia pentru cele de la Apulum, iar pentru cele de la Drobeta, având în vedere lipsa unor specialiști în arheologia epocii romane încadrați la Muzeul Regiunii Porților de Fier, a specialiștilor de la Bucureștiși Cluj-Napoca, după modelul echipei de cercetare de la amfiteatrul roman) ținându-se cont de standardele internaționale privind restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor, adoptate și de România.

Mai multe imagini:

http://alba24.ro/foto-muzeul-principia-de-la-alba-iulia-a-fost-inaugurat-cum-arata-situl-castrului-legiunii-xiii-gemina-si-drumul-roman-program-si-tarife-406937.html

Comisia Națională LIMES

Felix Marcu

Ovidiu Țentea

Alexandru Popa

Sorin Nemeti

Szilamér Pánczél

Ștefan Bâlici

Ioan C. Opriș

Coriolan Opreanu

Sorin Cociș

Florian Matei-Popescu

http://www.cultura.ro/declaratia-comisiei-nationale-limes-castrul-legionar-de-la-alba-iulia-si-castrul-auxiliar-de-la